Iubirea este o tema literara foarte vasta si importanta, ale carei origini se leaga de originile culturii umane. ÃŽn opinia lui Victor Hugo, “dragostea e chiar parte din suflet. E de aceeasi natura. Dragostea e ca o scânteie divina si ca sufletul, si tot ca el e incoruptibila, indivizibila, nepieritoare. E un punct de foc în noi, nemuritor si infinit, pe care nimic nu-l poate margini si nimic nu-l poate atinge. ÃŽl simti arzând pâna în maduva oaselor si-l vezi stralucind pâna în adâncurile cerului”.
ÃŽnrudite, prin sens, cu termenul “iubire” sunt termenii “eros” si “amor”.
Conform “Micului dictionar enciclopedic”, iubirea este “faptul de a iubi”, “sentiment erotic pentru o persoana de sex opus”, “sentiment puternic de simpatie, de admiratie si de afectiune pentru cineva”. ÃŽn “Dictionarul de filozofie”, ea apare ca “termen atribuit unui sentiment moral-estetic funciar, opus egoismului. Iubirea se manifesta în aspiratia dezinteresata si patrunsa de abnegatie catre obiectul sau: o persoana sau o colectivitate, o idee sau o valoare, o activitate profesionala sau sociala. Nasterea si dezvoltarea acestui sentiment, pe plan istoric si individual, este intim legata de formarea personalitatii. Iubirea dintre sexe vizeaza persoana umana în plenitudinea sa fizica, morala si intelectuala, în frumusetea individualitatii sale unice si irepetabile, fiind generatoare de fericire autentica numai în aceasta calitate. Natura si rolul îndeplinit de iubire în viata oamenilor a primit în istoria culturii interpretari variate. Una dintre cele mai vechi interpretari este aceea mitologica-cosmologica, în care iubirea apare ca o forta cosmica grandioasa, generatoare si creatoare
Putem spune “ca iubirea e direct legata de corporalitate si frumusete. Frumusetea fiintei iubite transfigureaza lumea. Pasiunea iubirii este supremul mijloc de a aduce eternitatea pe pamânt. Orice iubire adevarata este absoluta si nepieritoare, chiar daca ea se cladeste pe teritoriul celei mai flagrante perisabilitati. Frumusetea e trecatoare, sensibilitatea se toceste, corpul îmbatrâneste”. Iubirea este o parte a intimitatii umane profunde. “Iubirile nu se repeta; orice iubire e un caz particular, unic, absolut si ireductibil. Câti indivizi umani, tot atâtea iubiri.Nimeni nu poate trai iubirea altuia, desi oamenii seamana unul cu altul “
Dragostea cunoaste nimeroase clasificari. Se poate vorbi de prietenie, de dragoste familiala (fraterna, filiala, paterna, materna, maritala) si de dragoste religioasa (adoratie, veneratie). “Viata si literatura ne arata ca iubirea poate fi fulgeratoare, nebuna, iresponsabila, sau dimpotriva ascunsa, platonica, grava, metafizica, razbunatoare. Iubirea poate fi vulgara, carnala, dar tot ea poate atinge nu o data zonele cele mai înalte ale spiritualizarii fiintei”.
Dragostea este foarte importanta în mitologie, în special în cea indiana si în cea greaca. La indieni, aceasta tema reprezinta subiectul principal din numeroase epopei, precum “Mahabharata”, “Ramayana”, “Sakuntala”, “Nara si Dunaryanti”. ÃŽn spatiul occidental, mitologia greaca a dat nastere unui numar însemnat de cupluri celebre, ce au devenit motive literare: Afrodita si Ares, Eros si Psyche, Hades si Persefona, Zeus si Danae, Diana si Achteon, Pygmalion si Galateea, Filemon si Baucis, Elena si Paris, Ulise si Penelopa, Andromeda si Perseu, Ariadna si Tezeu.
Tema iubirii a fost abordata atât în scrieri laice, cât si în scrieri religioase. ÃŽn religia crestina, cele mai cunoscute opere de acest gen sunt: “Cântarea Cântarilor”, atribuita lui Solomon, si scrisoarea apostolului Pavel catre corinteni. Ele descriu dragostea permanenta dintre divinitate si popor, Iehova si Israel, respectiv dintre Iisus Hristos si Biserica.
ÃŽn literatura laica straina, un exponent de referinta al temei în discutie este tragedia “Romeo si Julieta”, scrisa de William Shakespeare. Subiectul acestei opere literare este iubirea ce se naste între doi tineri veronezi: Romeo si Julieta. Ei fac parte din familiile Montague, respectiv Capulet, familii ce se urasc de moarte. Romeo o cunoaste pe Julieta la un bal dat de familia Capulet si se îndragosteste imediat de ea. Cei doi tineri nu tin cont de rivalitatea familiilor din care provin, desi îsi dau seama ca iubirea lor este paradoxala si imposibila. Are loc o confruntare cu limitele, ce anticipeaza sfârsitul tragic al dragostei lor.
În literatura laica româna, mitul erotic este unul dintre miturile fundamentale, alaturi de mitul pastoral, mitul estetic si mitul etnogenezei. Tema iubirii este cel mai bine ilustrata în creatia lui Mihai Eminescu. Conform opiniei lui George Calinescu, în opera lui Eminescu exista patru ipostaze diferite ale iubirii: iubirea paradisiaca, iubirea demonica, iubirea mortuara si iubirea elegiaca. În poeziile sale, tema iubirii se contopeste, deseori, cu tema naturii si a jocului. Jocul inocent, neintentionat, este transformat în joc sentimental. Acesta nu pastreaza toate caracteristicile unui joc.
Putem afirma, astfel, ca tema iubirii prezinta o valoare culturala incontestabila, dovedita de numarul impresionant de opere care au abordat acest subiect.

Popularity: 1% [?]

You Should Also Check Out This Post:

More Active Posts: