Marea uitarii

Astazi m-a prins ploaia pe drum. Iubesc ploaia. Nu inteleg de ce. Si totusi ma leaga de ea ceva; poate e felul in care se strang picaturile in stropi, sau poate frigul ei, sau pur si simplu sunetul caderii pe chipul meu. Si vad cum oamenii fug de ea…si se ascund pe sub copacii care ploua si ei, in alt ritm, mai lent, mai fosnitor. Vad pe strada, un tanar in costum, un batran cu un copilas, toti se grabesc sa fuga de ploaie. Si raman numai eu pe strada, eu si ploaia.
Si simt in inima mea o tresarire, ea nu e singura ci singura. Imi vin in minte o multime de intrebari care se pierd undeva pe langa mine caci nu simt decat ploaia, cum curge peste tot, prin fiecare strat al fiintei mele. Ma cuprinde plansul si cu fiecare lacrima care o vars, imi curat sufletul de murdarie. Acum am voie sa plang!Ah! As plange pentru toti care au murit sau care nu s-au nascut vreodata! Am oare atatea lacrimi?As vrea din nou sa le opresc, sa ma ascund sub o masca. De asta ploaia… ca sa pot plange si sa spun ca nu am nimic in acelasi timp… Sunt clipe pe care le-as pastra pentru eternitate. Si totusi .. poate apa nu ma leaga de ea in sine .. poate ma leaga de altceva. Deseori cand visez, simt ca ma sufoc, ma inec..si ma trezesc brusc si ma simt ca si cand nu am dormit niciodata, ca si cum nu voi mai putea sa inchid ochii vre-odata. Acum stiu, acestea sunt cuvintele scrise in apa, care mor.. Cuvintele suferintei mele. Cuvintele care mor sau care nu s-au nascut vreodata! “sss… gata… nu mai plange” .. par ele sa-mi spuna. Si simt ca fiecare zi e ultima… ba nu …. e aproape ultima! …iluziile vietii, nenumarate…stai… opreste timpul pentru o secunda.. opreste stropii in aer.. opreste strada goala … aproape goala. Ma oglindesc in balta.. Dar in ea nu pot sa vad decat o umbra. Una? Iar stropii o imprastie pe asfalt. In cerculete… in puncte… cioburi. Da .. iubesc ploaia … In ea ma regasesc, in ea ma sparg in mii de bucatele si ma unesc din nou intr-un strop .. Ca si cum ar fi ultima… o simt.Gol, negru, alb, gri … Nuantele sufletului meu. Mi-a mai ramas ceva suflet in haos. Razbate; razbat eu .. Asa cum sangele imi strabate venele, precum un fior cutremura firea… singur… singurul…
*fin
( impart drepturile de autor cu bunul meu prieten Andrei Chiper )

Popularity: 1% [?]

You Should Also Check Out This Post:

More Active Posts: