Pentru cei mai mulţi tineri, „prima întâlnire” cu drogurile se datorează curiozităţii. Ar fi ipocrit să condamnăm acest lucru deoarece este un element tipic uman ce a stat la baza tuturor descoperirilor, a determinat progresul omenirii.

Pe segmentul de vârstă 13-20 ani, din lista drogurilor cel mai des utilizate lipsesc heroina şi cocaina, tinerii începând consumul de stupefiante uneori de la vârste fragede, însă, din fericire, se începe cu droguri „mai uşoare” (ţigări, alcool), la care, treptat, se amplifică doza administrată, trecându-se apoi la droguri „mai serioase”, dar continuând aşa se ajunge în timp la supradoză, deci la moarte.

Acesta ar fi cel mai pesimist scenariu posibil. Bineînţeles că unele persoane pot consuma aceste substanţe în cunoştinţă de cauză şi fără a depăşi anumite limite. E ca şi cum ai consuma sub supravegherea unui doctor ce cunoaşte exact reacţiile organismului în aceste situaţii, poate controla efectele rezultate şi te poate conduce la o anumită senzaţie.

Dintre potenţialii consumatori, unii nu pot controla consecinţele stupefiantelor (deci sunt viitori dependenţi şi mai repede sau mai încet, urmează scenariul prezentat mai sus), iar alţii (bineînţeles că sunt mult mai puţini) pot depăşi această situaţie.

Campaniile de informare în domeniu sunt foarte importante întrucât deocamdata, lipsa de curiozitate sau cumpătarea acesteia este printre puţinele lucruri care se opun decimării populaţiei din cauza acestui flagel. Este necesar ca tinerii să poată spună un „NU” în cunoştinţă de cauză.

Vom analiza cazul „fericit” al celor care cunosc tot ce ţine de stupefiante. Care ar fi pericolul în cazul acestora? …. La prima vedere, nici unul, …. Senzaţii controlate, efecte controlate, aparent nicio problemă. Ba mai mult, aceştia s-ar putea simţi lezaţi de faptul că drogurile sunt ilicite şi că, din cauza celor lipsiţi de experienţă nici ei nu au dreptul de a consuma narcotice fără a intra sub incidenţa legii.

După părerea mea, singura problemă care ar putea apărea în astfel de cazuri ar fi faptul că s-ar putea să le placă senzaţiile oferite de aceste substanţe, cu toate că ştiu consecinţele şi cu bună ştiinţă acceptă să devină, treptat, dependenţi. Şi pentru ce … pentru câteva seri de aşa-zisă „distracţie”?. De fapt, aceasta este cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm deoarece acceptă răul cu bună ştiinţă.

De foarte multe ori m-am lovit şi de nepăsare. E mult mai uşor să critici decât să încerci să ajuţi. Dependenţii devin astfel şi victima prejudecăţilor celor din jur. Când am început lupta antidrog, primul obstacol întâlnit a fost tot această fatalitate şi celebra întrebare retorică stupidă „Tu chiar crezi ca ai vreo şansă să schimbi ceva ?” Ei bine, nu m-am descurajat aşa că dacă credeţi că drogurile sunt o problemă, nu vă resemnaţi! Orice ajutor este binevenit, orice intervenţie poate schimba ceva. Încercaţi!

Mai multe detalii pe http://antidrog.blogspot.com.