Posted by Barti on December 22, 2007
In sfarsit, dragi tovarasi, a venit si Carciunul! Inca un motiv sa ne bucuram, sa ne alaturam prietenilor si sa mancam bine!
Auzisem recent la radio o emisune destul de curioasa a carei tema principala era urmatoarea: Cu cate kilograme estimati ca va veti ingrasa anul asta, de sarbatori? O doamne marturiseste cu stupoare ca probabil va avea mai mult cu 1.8 kg. Destul de exacta ma gandesc eu. Indraznesc sa spun ca probabil in aceasta perioada numeroase persoane vor fi dominate de o oarecare retinere in a mai servi si a 3-a, a 4-a , a 5-a prajitura!
Voi cum stati cu surplusul de kilograme?Astept pareri!
Popularity: 1% [?]
Comments:
Filed Under: X-Mas
Posted by Mada on December 18, 2007
In ultima vreme toata lumea ma intreaba “De ce nu esti fericita ca vine Craciunul?”. Cum de ce oameni buni?!
Pentru ca nu mai este ce era inainte! Cand eram mica, ziua de 24 era cea mai importanta zi din tot anul. Ma trezeam cu noaptea’n cap cum pentru nimic nu ma trezeam asa. La ora 7 fix eram treaza langa pat si o asteptam pe mama sa-mi spuna cu ce sa o ajut.
De obicei, mai intai ,primeam lista de cumparaturi si fugeam fericita pana la magazin, ma strecuram printre “oamenii mari” si cu nasul sub tejghea, intindeam mana deasupra si puneam lista sub nasul “lu’ tanti vanzatoarea”.[nu radeti…chiar asa ii spuneam vanzatoarei :oops: ]
Apoi, abia taraind niste sacose mai mari ca mine si gafaind pana la etajul 1, tranteam fericita cumparaturile si o intrebam pe mama ce incepem sa facem.De obicei, incepeam cu friptura. Partea asta nu-mi placea deloc! Asa ca ma duceam sa-l trezesc pe frate’miu, sa pregatim bradul.
Tata fixa bradul in suport si apoi ne lasa pe noi doi sa ne distram facand bradul, spunand de fiecare data fratelui meu: “fara victime”cu un zambet ironic pe fata apoi se ducea “agale” sa afume carnatii la tara, la bunicu. Cel mai mult imi placea ca dupa ce terminam tot bradul de ornat, fara prea mari incidente sau victime, cineva ma lua pe mine in brate si ma lasa sa pun varful bradului. Si acum mai tin minte cum arata! Era un ingeras alb impletit de mama cand era liceeana.
Dupa ce terminam cu bradul, eu si fratele meu fugeam repede in bucatarie…incepea mama sa faca prajituri!! Imi placea la nebunie sa fac aluatul pentru paine[da! faceam si paine de casa], sa ma bat cu mancare cu frate’miu. Mama tot timpul ne certa, pentru ca asa era datoria ei, dar cand ne certa se uita la noi cu ochii calzi si plini de intelegere.
Dupa ce mancarea era cat de cat facuta si prajiturile logic, ma duceam cu fetele “de la bloc” sa colindam.Incepeam de cum se lasa putin intunericul, mergeam la toate blocurile din imprejur si terminam cand lumea nu ne mai deschidea usa. Asta insemna ca trebuie sa mergem cu colinda la parintii nostri. Tot timpul ii lasam ultimii pe ei, pe baza zicalei “ce-i mai bun ramane la urma” sau poate pentru ca la final de zi, ajungeam de unde am plecat.
Cand intram in casa, dupa atata colindat, ma repezeam spre bradul din sufragerie sa vad daca nu mi-a adus Mosul ceva! Apoi dupa ce deschideam cadourile cu pofta sub ochii parintilor, luam cina cu familia, tot in sufragerie desigur.
Nu o sa inteleg niciodata de ce mirosul portocalelor si a bezelelor imi aduce aminte de Craciun…
In ziua de azi, tot ce am descris eu mai sus, s-a risipit…nu mai face mama prajituri, nu ma mai duc cu colinda, nu mai fug spre brad intrebandu-ma ce mi-a luat oare Mosul, nu il mai cred pe fratele meu cand imi zice ca urmele din zapada sunt de la Mos Craciun si renii sai, nu mi se mai pare ca un avion care trece deasupra blocului meu este sania lui Mos Craciun, nu mai … nu mai…
Acum in loc sa o ajut pe mama in bucatarie, ma duc cu ea in supermarket si cumparam tot ce avem nevoie si ce necesita prea mult timp de pregatire. Bradul nimeni nu mai vrea sa-l impodobeasca cu mine, si nimeni nu ma mai ia in brate ca sa pun varful la brad…si ce-i cel mai important…am pierdut varful de brad al mamei… Nu mai mananc bezele facute de mama, nu mai mananc “spirale”, nici tavalita, nici negrese…decat “de la cofetaria din statie”….nu-mi place Craciunul asta!!!!Totul e semipreparat sau gata facut!!Dar na…totusi, trebuie sa va urez:
“Craciun fericit semipreparat de supermarket!”
Popularity: 1% [?]
Comments:
Filed Under: X-Mas
Posted by Mada on November 24, 2007
Mai…postati numai de Craciun…
Toata lumea e fericita…vine Craciunul!!Peste o luna…
Si doamne…e atat de deprimant!!! Toata lumea fericita din cand in cand mai dai peste un om suparat pe viata si incepi sa te consideri norocos ca nu esti unicul pe lumea asta care si-a pierdut “spiritul Craciunului”.
Toate companiile scot chestii pt craciun….de la jucarii cu Mos Craciun pana la chilotei tanga cu Mosul in cauza.
Eu una m-am saturat…aceeasi tampenie in fiecare an in care mama si tata imi lasa sub brad un pulover oribil si dulciuri, sau mai nou un plic cu bani si ceva dulciuri…nu zic ca nu-mi place sa primesc cadouri sau mai stiu eu ce….Dar sincer…
Ce sens are?????
Popularity: 1% [?]
Comments:
Filed Under: X-Mas
Posted by Razvan Tataru on November 20, 2007
Ingrediente pentru 5 portii :
450g carne de porc, 50 g orez, 125 g ceapa, 2 kg varza, 25 ml otet, 75 ml ulei, 500 g rosii, 50 g pasta de rosii, 150 g costita afumata, sare si cimbru dupa gust.
Mod de preparare :
Carnea se spala, se zvanta, se taie in bucati. Ceapa se curata, se spala, jumatate se taie felii mari, iar restul marunt. Varza se curata de frunzele exterioare si cotoare, se spala, apoi se opareste in apa cu otet si sare. Rosiile se spala, se curata si se taie felii. Costita se spala cu apa calda. Ceapa, curatata, spalata si taiata felii, se inabusa in ulei cu putina apa, se raceste, dupa care se trece prin masina de tocat o data cu carnea. In compozitia rezultata, se adauga orezul, ales, oparit si scurs o data cu sarea. Compozitia de carne pentru sarmale se portioneaza de marimea unei nuci si se asaza pe fiecare foaie de varza, care se ruleaza, introducand capetele in interior. In vas, se pune mai intai un strat de varza taiata marunt, iar pe margine, pana aproape de mijloc, se asaza sarmalele, in straturi suprapuse, lasand la mijlocul vasului loc pentru varza tocata si bucati mari de costita. Din uleiul ramas, pasta de rosii, ceapa tocata marunt si apa, se formeaza un sos, care se adauga peste sarmale, impreuna cu cimbrul si rosiile taiate felii. Se fierb circa 2 ore. Se scoate costita, se dezoseaza si se taie in felioare subtri.
Popularity: 1% [?]
Comments:
Filed Under: X-Mas
Posted by Olga on
Straşnic s-au mai minunat românii cînd au aflat că la primirea ţărişoarei lor în rîndul europenilor vor trebui să îl cinstească şi pe grăsunul de prin coteţ cu tratamente omenoase. Unii încă se tem că nu vor mai putea să sărbătorească Ignatul după tradiţia strămoşească, pentru că li s-a spus că porcul, cînd îi vine sorocul să se prefacă în şunci şi cîrnaţi, nu mai trebuie fugărit, ci adormit. Pentru că nimic nu va mai fi cum era, porcii sînt, în iernile ce au mai rămas pînă la marea “integrare”, un fel de vedete la gospodari, actorii unui ritual devenit, brusc, aproape sacru şi care, pînă nu demult, era ceva obişnuit.
Sorocul grăsunilor
De obicei, momentul critic pentru orice porc crescut pe lîngă casa omului este de Ignat (20 decembrie), pentru că sînt necesare cîteva zile de preparare ca să fie carnea numai bună de Crăciun. Porcul trebuie să aibă cam 100 de kilograme ca să fie numai bun pentru făcut diferite bunătăţi.
Tăierea porcului se face de către măcelari cu experienţă, care în preajma Ignatului sînt la mare căutare. Un bun specialist reuşeşte să se ocupe de doi-trei porci pe zi, cu tot cu preparate. Stăpînul porcului are grijă să pregătească din vreme locul faptelor – oalele mari în care va fierbe apă, vase pentru sortat carnea, maşina mare de tocat, sare, piper, usturoi, silitră şi alte condimente. Pentru a nu fi greu de curăţat stomacul şi maţele, porcului nu i se dă hrană solidă cu o zi înainte, ci doar lichid cald. Uneori porcul e mare, iar gazda şi cîţiva vecini dau o mînă de ajutor la ţinutul grăsunului sau îl servesc înainte cu pîine înmuiată din belşug în vodcă sau rom, ca să se îmbete şi să nu fie sigur pe picioare. Asta ar fi varianta românească pentru europeanul termen de “asomare”.
După ce a fost tăiat, porcul se atîrnă de picioarele din spate şi gospodarul trebuie să ştie dacă doreşte ori nu preparate pe bază de sînge, pentru ca lichidul să fie eventual colectat imediat şi amestecat cu sare. Grăsunul este apoi pîrlit, opărit, răzuit şi tranşat. I se despică burta, de jos în sus, se scot cu grijă maţele, fierea şi stomacul astfel încît să nu se spargă cumva. Stomacul şi maţele se pun în apă rece, ficatul, plămînii şi inima se spală repede, dar nu şi splina, pentru că se înnegreşte. Splina se foloseşte însă la o prognoză meteo populară făcută pe loc – în funcţie de cît e de groasă, măcelarul va putea spune cît va fi iarna de plină de zăpezi sau de geroasă.
După ce este tăiat şi capul porcului, se despică în două corpul şi se tranşează carnea, pe categorii: se taie oval şi îngrijit şuncile (picioarele din faţă şi spate), se îndepărtează slănina, se taie fîşii de costiţă de pe burtă, se separă muşchii. Bucăţile de carne nu prea aspectuoasă se pun deoparte pentru cîrnaţi, iar slănina care nu se va afuma şi grăsimea de pe maţe se separă pentru topit. Maţele şi stomacul se golesc de conţinut, se întorc pe dos cu ajutorul unui băţ rotunjit la capăt, ca să nu se spargă. Se spală bine, se întorc din nou cu ajutorul băţului şi se răzuiesc cu dosul cuţitului. Se repetă operaţia, apoi se freacă bine cu ceapă tocată, se clătesc în apă cu oţet, se scurg bine, scuturîndu-le, se dau pe ambele părţi cu sare şi se lasă aşa cel puţin vreo oră. Înainte de a le folosi, se spală din nou, cu apă rece, uşor sărată.
Tochitura minunată
În Bucovina, nu se poate pomeni Ignat fără un preparat special – tochitura. Pentru asta se foloseşte carnea foarte proaspătă, cam o jumătate de kilogram de la ceafă, o bucată de ficat tăiat cuburi măricele, bucăţele de cîrnaţi afumaţi şi deja uscaţi, de la o preparare anterioară a vreunui frăţîne al porcului, şi bucăţi de caltaboş. Se rumenesc în untură cu jumări, la foc iute, se sting cu cîteva linguri de apă sau vin alb sec şi se lasă să mai fiarbă acoperit, pînă scade zeama. Sărată şi piperată, tochitura bucovineană se serveşte fierbinte, cu mămăligă, ochiuri ori omletă şi brînză de oi cît mai iute. După tochitură nu se bea apă, ci doar vin sau lapte acru.
WAIT! There is more to read… read on »
Popularity: 1% [?]
Comments:
Filed Under: X-Mas
