Grinci a furat Craciunul

Posted by Razvan Tataru on November 20, 2007

Dr. Seuss’s How The Grinch Stole Christmas

(2000)

Regia
Ron Howard

In rolurile principale
Jim Carrey

Gen
Comedie

Premiera in Romania 2000

Durata 104 minute

Rating

Lumea incantatoare din “Dr. Seuss’ How The Grinch Stole Christmas” se trezeste la viata pe marele ecran , prin colaborarea dintre Universal Pictures si Imagine Entertainment. Regizorul Ron Howard (”Apollo 13″) si producatorul Brian Grazer (”The Nutty Professor”) creeaza o noua comedie sarmanta, cu Jim Carrey in rolul spiridusului.

Spiridusul care are inima cu doua marimi mai mica locuieste intr-o pestera cu domnul Crumpit, cainele sau Max si ulei extra virgin de castor si lapte batut pentru sustinere.

Enervat de festivitatile de Craciun scapate de sub control din Whoville, spiridusul conspira sa strice sarbatoarea, dar pana la urma afla ca spiritul Craciunului este mult mai adanc decat niste jucarii.

“Dr. Seuss’ How The Grinch Stole Christmas” recreeaza stralucitor orasul magic Whoville si pe locuitorii sai unici cu ajutorul designerului de efecte speciale premiat cu Oscar Rick Baker. Filmul ii mai are in distributie si pe Molly Shannon, Christine Baranski, Taylor Momsen, Jeffrey Tambor, Bill Irwin si Clint Howard.

Popularity: 1% [?]

Rudolph - cel mai celebru ren al Mosului

Posted by Alina Ursu on November 19, 2007

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg au combinat cele doua trasaturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei ii prezentau pe spiridusi cumva rautaciosi, dar buni prieteni si ajutoare de nadejde ale lui Mos Craciun. Unii spun ca sint 13 spiridusi, altii sint convinsi ca este vorba de noua, altii sase. Ei sint, oricum, copiii lui Gryla si Leppaludi.

Dar unde locuiesc? Ei bine, intr-o vreme se credea ca Mos Craciun si spiridusii sai se simt foarte bine in casa lor de la Polul Nord.
In 1822, poetul american Clement Clark a publicat lucrarea “A Visit From St. Nicholas” (cunoscuta si ca “The Night Before Christmas”) in care el l-a descris pe Mos Craciun ca pe un spiridus batrin si blind, care zboara in jurul lumii intr-o sanie trasa de opt reni.
In 1885, Thomas Nast a desenat doi copii privind la o harta a lumii si urmarind calatoria Mosului de la Polul Nord in Statele Unite, deci se presupunea ca acolo, in indepartatul nord, locuieste batrinul cel bun.
Dar in 1925 s-a descoperit ca nu exista reni la Polul Nord, asa ca toti ochii s-au intors spre Finlanda, unde exista multe astfel de animale.
In 1927, Markus Rautio, un prezentator de emisiuni pentru copii la postul national de radio finlandez a declarat ca Mosul locuieste pe un munte in Laponia. Astazi pare aproape sigur, insa, ca Mos Craciun si cei 11 spiridusi ai lui stau bine ascunsi undeva pe muntele Korvatunturi in Laponia, Finlanda, in apropiere de granita cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiridusi, este paznicul de credinta al locului exact al satului lui Mos Craciun.
Cum reuseste acesta sa se miste atit de repede, intr-o noapte, din Laponia pina in casele tuturor copiilor din lume? Cu foarte multa vreme in urma, Mos Craciun si spiridusii sai au descoperit formula speciala, secreta, a prafului magic pentru reni, care ii face sa zboare. Acest praf magic este imprastiat peste fiecare ren cu putin timp inainte de a pleca din Laponia, in ajunul Craciunului. Este suficient pentru a-i face sa zboare intreaga noapte in jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii de Craciun. Rudolph este cel mai celebru ren. El este conducatorul celorlalti opt, ale caror nume sint Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer si Vixen. Cind Rudolph era pui, nasul sau a fost atins de Magia Craciunului si de atunci este stralucitor si rosu. Despre Rudolph s-a scris prima data in 1939. Parintele sau este Robert May

Popularity: 1% [?]

Anul Nou

Posted by Alina Ursu on

ANUL NOU avea, si are încã si în prezent, unele datini dintre care amintesc: lãsarea lãmpii aprinsã, calendarul de ceapa, punerea banilor în apa de spalat, obiceiul ca în prima zi a anului cel dintâi venit în casã sã fie barbat, etc.
O veche credintã este cã anul care începe va fi luminos si spornic pentru familiile care în noaptea anului nou vor tine lampa aprinsã pânã la ziuã si din acest motiv se lasã cel putin o lampã aprinsã toata noaptea.
De asemenea se practicã si azi obiceiul facerii calendarului de ceapã, taindu-se douã cepe mari în douã jumatati, apoi se scot din fiecare câte trei felii si dupa ce se aseaza pe masã, numerotându-se de la 1 la 12 (fiecare numar simbolizând o lunã) se pune în fiecare felie câte o linguritã de sare. În dimineata anului nou se cerceteaza în care felie s-a umezit sarea si în care a ramas uscatã, crezându-se cã asa vor fi si lunile anului, ploioase sau uscate, ca cele 12 felii de ceapã.
Unele familii traditionaliste, practicã în dimineata anului nou obiceiul de a pune bani de metal în apa cu care se spalã pe mâini, crezând cã prin aceastã strãveche practicã vor avea bani în tot cursul anului. Oamenii vârstnici sustin cã pãrintii si bunicii lor puneau bani de argint sau chiar de aur, pe vremea când circulau astfel de monede în apa cu care se spãlau.
Pânã în urmã cu câteva decenii bãrbatii, dotati cu spirit critic si porniti spre glume rautacioase, obisnuiau ca în noaptea de boboteazã sã “lege persoane de sens opus”, aruncând de la casa unui bãrbat pânã la acea a unei femei vãduve sau fete, cenusã, nisip colorat, pleava, rumegus sau fire de fân ori de paie, dând în vileag unele legãturi intime, sau anticipând casatoriile acestora. Astfel în dimineata de boboteazã se fãceau glume si comentarii pe seama celor “legati”, iar acestia cautau sa afle cine si-a permis astfel de glume, spre a le cere socotealã

Popularity: 1% [?]

Obiceiuri de Craciun

Posted by Alina Ursu on

In ajun de Craciun, oamenii isi iau de la vecini tot ce-au dat cu imprumut, spre a avea toata avutia in gospodarie.
• Femeile pun un ban de metal si o nuca in apa de spalat, spre a fi in anul ce vine mai frumoase si bogate.
• Gospodarii, in ajunul Craciunului, pun mana pe toate uneltele din curte, ca sa le poata folosi cu spor in anul urmator.
• Cu o zi inainte de Craciun se pune o potcoava intr-o caldare cu apa. Stapanul casei bea primul, apoi o da vitelor, ca sa fie tari ca fierul.
• Pastorii pun sub pragul casei un drob de sare invelit, lasandu-l pana la „alesul oilor“, in luna aprilie, cand drobul este scos, macinat si amestecat cu tarate si dat ca hrana, sa sporeasca turma.
• In ajun de Craciun se curata hornul, iar funinginea e pusa la radacina pomilor pentru rod bogat.
• In noaptea de Mos-Ajun se face priveghi, iar pe masa este asezat un colac cu un cutit infipt in el.
• Masa pusa in ajun ramane intinsa toata noaptea, timp in care focul trebuie sa arda in soba.
• La Craciun painea se aseaza pe masa, sa vina belsugul, si tot in acelasi scop, sub fata de masa se pune pleava de grau.
• In ajun se pregatesc 12 feluri de mancare in amintirea „Cinei cea de taina“ - Iisus si 12 apostoli.
• Gospodarii stau la masa cu picioarele pe topor, ca sa fie tari ca fierul in anul care vine.
• Cand primul om intrat in casa de Craciun este barbat inseamna bunastare in anul viitor.
• In ajun de Craciun sunt puse in tuspatru colturile de mese caatei de usturoi si seminte de mere, ce apara de deochi si farmece
• Din ajunul Craciunului pana la Boboteaza, casa e maturata de la prag spre rasarit si nu din fundul locuintei spre prag, ca sa vina petitori la fata de maritat. Fetele mari nu trebuie sa dea gunoiul afara din casa.
• Ca sa-si viseze ursitul, fata va posti toata ziua de ajun, iar prima imbucatura de seara s-o puna la brau; cand se culca, intinde braul pe jos si face trei matanii peste el. Asa isi va afla ursitul.

Popularity: 1% [?]

Superstitii - Maramures

Posted by Alina Ursu on

Maramuresul e plin de tot felul de superstitii legate de seara de Ajun pe care dorim sa ti le impartasim, pentru a nu fi surprins de reactiile localnicilor.

Nu e bine sa ceri sau sa dai cu imprumut nici un obiect.
Nu e bine sa speli rufe fiindca aduci boli asupra familiei.
Cei care plang in Ajun stiu ca vor plange tot anul care urmeaza.
Chiar daca nu postesc, feciorii nu mananca in Ajun mancare grasa, ca sa nu le fie nevestele urate.
Chiar daca cerurile nu se vor milostivi si nu vor asterne destul omat peste Maramures, cand se va auzi la usa “Slobodu-i a colida?” sigur gazdele vor raspunde “Slobod, slobod!”. E semnul, indeobste recunoscut in zona, ca a venit Craciunul.
Daca in seara de Ajun, animalele se culca pe partea stanga, e semn ca iarna va fi lunga si geroasa.
In seara de Ajun, gospodarul da animalelor din grajd o bucatica de aluatul dospit folosit la pregatirea bucatelor de sarbatori pentru a aduce inmultirea vitelor.
In satul Buciumi e obiceiul ca mezinul familiei sa aduca bradul din padure in ziua de Ajun ca apoi sa-l impodobeasca.
Multe practici din Ajun au ca principala grija vitele din batatura, dîndu-li-se mancare pe saturate, ca doar în aceasta noapte “s-a nascut Hristos în iesle”. Pentru a avea “frupt” vacile, era bine sa nu se împrumute nimic din casa în toata aceasta perioada, focul (deloc întamplator!) si aluatul dospit trebuind sa fie foarte bine pazite si nicidecum împrumutate. De asemenea, orice fiinta sau lucru care fusese împrumutat peste an trebuiau aduse neaparat acasa, spunandu-se ca altfel acestea ar plange. Spre seara toti ai casei se aseaza în jurul mesei, aceasta masa fiind cu totul speciala, la ea participand atat viii, cat si mortii. La miezul noptii, raposatii revin la casele lor pentru a lua parte la masa de Craciun. De aceea, usa trebuie lasata deschisa pentru ca acestia sa poata pleca. Oamenii de altadata erau foarte grijulii ca în noaptea Craciunului sa nu se stinga focul, în acest scop punînd în vatra un bustean sau o buturuga.
De asemenea, in casele taranesti, dusumeaua este acoperita cu fan proaspat, iar masa cu paie, peste care se asterne fata de masa. Totodata, cele patru picioare ale mesei sunt legate cu lanturi, avand semnificatia opririi animalelor salbatice de a ataca stanele de oi si vaci, cat si indepartarea raului din casa

Popularity: 1% [?]